Apărând după zece ani de la începerea conflictului, portofoliul monumental al lui Otto Dix "Der Krieg" (Războiul), nici nu glorifică Primul Război Mondial, nici nu idolatrizează soldații săi, ci arată, în cincizeci de imagini grafice inexorabile, realitățile oribile experimentate de cineva care a fost acolo. Dix, un tunar de artilerie în tranșeele Somme și pe Frontul de Est, s-a concentrat pe urmările bătăliei: morți, muribunzi și soldați în stare de șoc, ținuturi bombardate și morminte.
Titluri detaliind locuri și date precise conferă o iluzie de autenticitate documentară. Dix nu și-a transcris caietul de schițe din timpul războiului; aceste scene de coșmar sunt bazate pe amintirile lui din bătălie, pe fotografii (inclusiv multe care au fost cenzurate în timpul războiului), și pe catacombe. Pentru Dix, aceste imprimante au fost ca un exorcism. Editorul lui Dix, Karl Nierendorf din Berlin, a circulat portofoliul în întreaga Germanie împreună cu o organizație pacifistă, Niciodată Război, deși însuși Dix s-a îndoit că imprimantele sale ar fi putut avea vreo relevanță privind războaiele viitoare. În ciuda publicității intensive, Nierendorf a vândut doar un singur portofoliu complet din ediția de șaptezeci.