Patru copaci

Egon a crescut trăind o viață provincială în mediul rural, chiar în afara orașului - tatăl său era șef de gară în Tullin. (Putem încuraja vizitatorii din Tullin să facă o plimbare, să vadă malurile Dunării, precum și muzeul Schiele, care este demn de interes). Mai bine decât oricine, Egon avea să transcendă în cele din urmă portretul unui peisaj de țară - copaci, floarea-soarelui, o câmpie înzăpezită, un mic sat liniștit, un castel, ruine - pentru a-i da o altă semnificație. Tabloul său Patru copaci, 1917, de exemplu, este expresia perfectă a conflictului artistului între propriile inspirații morbide și puterea energiei vitale. Relația sa cu natura îl leagă, într-un mod paradoxal, de tradiția marilor romantici germani.