Peter Paul Rubens
Am fost la un muzeu de artă contemporană weekend-ul trecut – ar fi putut fi în Portugalia, poate chiar Lisabona – dar nu vreau să precizez pentru că nici nu are relevanță... Doar că mi-am promis că nu voi mai merge niciodată la un astfel de muzeu fără compania unui copil destul de tânăr ca să nu știe să scrie "Dar împăratul nu poartă nimic!" Poate nu înțelegeți relevanța unui astfel de companion, dar lăsați-mă să vă explic. Am văzut multe lucrări, unele mai aranjate ca altele, de la obiecte uzuale transformate în artă la eforturi ce nu aș risca să le definesc. Alături se afla o scândură de lemn. Nu un model, nu un skateboard sau placă de surf, dar o scândură ce v-ați aștepta să o găsiți pe un șantier; și cum pășeam prin expoziție nu am putut să nu mă gândesc la ea ca la o "operă de artă". După ce am privit totul am revenit la acea scândură. Atunci am observat, că spre deosebire de toate celelalte lucrări care aveau o descriere, aceasta nu avea nimic! Atunci am realizat că era doar o scândură lăsată într-un colț așteptând o utilizare. Dar ce e în neregulă cu arta dacă o scândură de lemn poate fi confundată cu o lucrare – ar fi fost ea într-adevăr artă dacă nu realizam că era pusă acolo la întâmplare?
Hai să luăm un altfel de exemplu. Lucrarea de astăzi a fost creată de marele maestru Rubens, căruia i-au trebuit 7 ani pentru a o desăvârși. Este o lucrare de geniu, plină de emoție, acțiune, dramă și simbolism. Îl vedem pe Prometeu pedepsit de către zeii greci pentru că le-a dat jalnicilor muritori un element divin, focul. Este o operă incontestabil frumoasă. Rubens, precum mulți alții, a fost precum Prometeu. Gândiți-vă la cum a suferit van Gogh singur în sărăcie pentru a ne aduce nouă arta sa veșnică. Și cum ne revanșăm față de artă? O confundăm cu scânduri de lemn... Data viitoare, dacă aveți un fiu sau fiică mici și curioși cu care să mergeți la muzee contemporane, veți vedea că poate ei vor avea curajul să indice toate scândurile de lemn cu descrieri. Restul suntem doar înșelați de noile veșminte ale împăratului.
Artur Deus Dionisio