Nașterea Domnului pe timp de noapte

Pictorul timpuriu olandez Geertgen tot Sint Jans (uneori cunoscut ca Geertgen van Haarlem) a pictat această capodoperă în jurul anului 1490, după o compoziție din 1470 de Hugo van deer Goes, mai celebrul (și cu viață mai lungă) pictor flamand. Cu siguranță, autorul a fost influențat de viziunile Sfintei Bridget a Suediei, o mistică foarte populară: La scurt timp înainte de moartea ei, ea a descris o viziune a copilului Iisus, întins pe pământ și emanând lumină imediat după nașterea lui.

Ieri am menționat că există o diferență în felul în care artiștii au înfățișat temele tradiționale de Naștere a Domnului Iisus și Adorația Magilor. Scenele Nașterii Domnului, precum aceasta, sunt adesea obiecte devoționale care reprezintă un aspect anume sau un atribut al Fecioarei Maria sau al lui Iisus (sau ambele). În contrast, înfățișarea Adorației Magilor prezintă trei bărbați bogat îmbrăcați, adeseori reprezentați ca regi în Vest și simboluri ale lumii și ale autorității pământene. După ce l-au găsit pe Iisus urmând o stea, ei îi aștern în față daruri de aur, tămâie și smirnă  (simboluri respective ale domniei, preoției și morții) și i se închină lui.