Adevăr

Henri Fantin-Latour a ieșit în evidență în era impresionismului, ajutat de conexiunile sale personale și profesionale la grup. El a preferat, cu toate acestea, să expună la Salon mai degrabă decât cu impresioniștii și, spre deosebire de Claude Monet sau Pierre-Auguste Renoir, a pictat rar în aer liber. Până la începutul anilor 1860, Fantin-Latour produsese cele trei genuri de pictură care vor susține cariera sa: portretistică, natură moartă și scene fanteziste sau mitologice. Portretele la comandă și naturile moarte de flori și fructe au fost esențiale pentru subzistența lui Fantin-Latour și el a creat o clientelă importantă în Anglia. Dar Fantin-Latour a primit cea mai mare atenție a criticilor pentru o serie ambițioasă de portrete de grup prezentând mulți dintre cei mai renumiți artiști, scriitori și muzicieni ai timpului. Lucrările sale fanteziste au fost adesea inspirate de marea sa dragoste pentru muzică așa cum este evidentă în mai multe picturi ale sale, care sunt bazate pe operele lui Richard Wagner.