Carl Locher
Bună! Este prima duminică a anului nou, iar noi v-am pregătit ceva special :) De pe 3 ianuarie și până pe 24 ianuarie, vă vom prezenta în fiecare duminică lucrări din fantastica colecție a unuia dintre muzeele noastre preferate - Skagens Kunstmuseer din Danemarca. Acesta expune o colecție amplă de lucrări realizate de către membrii coloniei de Pictori Skagen, ce au trăit și muncit în zonă de la sfârșitul secolului 19 și până la începutul secolului 20. Ce lucruri frumoase. De data aceasta, din moment ce e a doua oară când DailyArt și Skagens Kunstmuseer colaborează, vrem să vă prezentăm patru lucrări cu tema "Ora amurgului". Sperăm să vă placă!
Marea din picturile lui Locher este, de multe ori, rebelă și dominată de valuri, mai mari sau mai mici. Această lucrare, însă, radiază o anume senzație de calm, ilustrând lumina albăstruie a unei încântătoare seri de septembrie într-un mod destul de nocturn. Carl Locher este, în principal, cunoscut în Scandinavia pentru gravurile sale cu pescari și ambarcațiuni pe mare, și a fost responsabil pentru predarea tehnicii contemporanilor săi la sfârșitul secolului 18. Totuși el - la fel ca mai mulți dintre pictorii Skagen - a început ca pictor marin și i-a rămas fidel subiectului până la sfârșitul vieții.
Înainte să se înroleze la Academia Regală Daneză de Arte Plastice din Copenhaga în 1872, Carl Locher a decis să viziteze Skagen pentru prima oară. El a devenit extrem de fascinat de împrejurimi și a pictat de mai multe ori vase de pescuit ori epave pe plajă sau la marginea apei. Unul dintre motivele sale preferate era modul de transport dintre Frederikshavn și Skagen de la acea vreme - diligența - o căruță trasă de cai care mergea de-a lungul plajei pentru o bucată de drum. În aceste picturi nu sunt oameni sau sunt foarte puține personaje umane, acestea având dimensiuni foarte mici. Locher a fost la Paris între 1875-76 și apoi din nou, în 1878-79, pentru a-și continua sudiile, dar tot mai vizita Skagen când se întorcea acasă, în Danemarca. Timp de mulți ani, Locher a folosit un cort de pâslă drept studio și locuință. Acest cort putea fi mutat de pe o plajă ce înconjura Skagen pe alta, astfel încât să fie adăpostit chiar și pe vreme rea, în timp ce ilustra diferite tipuri de vreme și efecte ale luminii pe mal. Abia în 1910 el și-a construit o casă pe Plaja de Sud din Skagen, unde a trăit până la sfârșitul vieții, decedând în 1915.