Seară de primăvară

Influențate de romantism, picturile simboliste ale lui Arnold Böcklin's abordează subiecte mitologice, care se suprapun deseori cu Prerafaeliții. Lucrările lui înfățișează figuri mitologice fantastice alături de construcții arhitecturale clasice, creând o lume stranie (și de multe ori dezvăluind o obsesie cu moartea). Clement Greenberg scria în 1947 că opera lui Böcklin este „una dintre cele mai depline expresii a tot ceea ce e acum condamnat din a doua jumătate a secolului al nouăsprezecelea.”

Începând cu 1874, Böcklin a locuit în Florența. Acolo, l-a întâlnit pe Hans von Marées, cu care a călătorit în sudul Italiei în 1879. În același an, Böcklin a pictat Seară de primăvară, o compoziție cu o atmosferă elegiacă. În această versiune puțin mai timpurie și cea mai apropiată în detalii de versiunea de la Budapesta ce a dispărut între timp, Pan cântă la un flaut transversal. Într-o altă lucrare, ceva mai statică, pictată un an mai târziu și care se află acum în Kunsthaus, Zürich, comopoziția e inversată. In anii 1890, Böcklin a reînviat ideea scenei în care Pan cântă pentru niște nimfe ale pădurii prin trei versiuni, toate similare una cu cealaltă, dar semnificativ diferite de cele timpurii.