Banksy
Sunteți preocupați de economisirea unor sume mari de bani pentru investiții viitoare? Vă îngrijorează fluctuațiile monetare, politicile băncilor slabe și inflația? Banii voștri au nevoie cumva de o spălare? Stați fără grijă, Arta e aici pentru voi. Sublimă, impresionantă, inovatoare, Arta este totul - și, de asemenea, o investiție bună. Știm că aurul e în creștere, dar pentru cât timp vor putea ține pasul piețele? Căci acesta este efectul timpului în general - de a diminua hârtia printată: de obicei, acele bucăți de hârtie colorate cu oameni importanți și numere, cei pe care îi iubim îndeajuns de mult ca să îi ținem în portofel; știți voi, cei în schimbul cărora vă vindeți timpul; aceștia au tendința de a se devaloriza, din cauza acestui fenomen numit inflație (știu, sună mult mai bine să spui „Fac X pe oră” decât „Îmi vând o oră din viață pe X”). Iar în timp ce portretele acestor președinți, regi și regine pe care le ținem în portofel se devalorizează, portretele prostituatelor de Toulouse-Lautrec își vor menține (sau mări) valoarea în timp. Ce ironic, nu-i așa?
Nu cred că banii sunt sursa răului, dar ei au adus ipocrizia și elitismul în lumea artei, așa cum fac cu orice lume pe care o ating, de la Renaștere încoace. Colecțiile private sunt sinonime cu luxul și statutul social, iar pentru mult timp nu ați fi putut vedea portretul regelui de Velázquez decât dacă erați apropiați al curții regale. Apoi, au apărut muzeele, avangarda a adus Arta mai aproape de oameni, iar în scurt timp am ajuns să avem mai multe lucrări de artă decât vom putea vedea vreodată în buzunar. În urmă cu o săptămână, a fost Ziua Muzeului de Artă, ceva ce merită lăudat: eforturile și munca valoroasă depuse de astfel de instituții ne-au ajutat pe cei mai mulți dintre noi, care nu putem întreține o galerie pe cont propriu, să rămânem conectați la cultură și frumusețe.
Dar nu am cum să nu aduc în discuție niște probleme: Ce rol mai are muzeul în zilele noastre, când pot admira „Mona Lisa” pe telefon, fără să fiu deranjat de o mulțime de oameni? Și cum rămâne cu lucrările care nu se încadrează în pânza tradițională? Pânzele au început să fie folosite pentru că facilitau comerțul, căci puteau fi făcute sul și livrate pe navă pe vremea Veneției și Florenței Renașterii (zidurile bisericilor și lemnul pictat erau mult mai greu de vândut). Stereotipul pe care îl avem astăzi despre cum trebuie să arate o pictură a fost dezvoltat pentru a crea valoare și poate acesta e motivul pentru care oamenilor nu le pasă atât de mult de ce se pictează în afara lui. Acestor oameni îl prezint astăzi pe Banksy. Pentru a chestiona și mai mult rolul muzeelor în zilele noastre, amintiți-vă asta:
- Eu, (în buzunarul vostru) vă provoc să-l analizați pe Banksy pe acest ecran (prin care puteți călători din Louvre în Gulbekian cu o singură atingere) și mai târziu să vă pimbați pe străzile care sunt muzeele lui fără bilet.
Artur Deos Dionisio