Auto-portret

Prin intermediul ideilor se naște progresul, iar arta drept fruct al său marchează fundamentele reuțitelor umane - piesele nemuritoare ce simbolizează trecerea timpului: se știe faptul că artiștii își modelează timpul, dar oare artiștii sunt și ei modelați de timp? Când ne gândim la modernitate, Turnul Eiffel ne vine în gînd. Înălțat cu ocazia Târgului Mondial din 1889, era menit să exprime toate evoluțiile futuriste ale epocii. Atât de futuriste încât iubitul turn parizian de astăzi era, la acea vreme, subiectul unor critici severe. Mai mulți artiști s-au adunat într-un comitet pentru a protesta, chiar și o petiție a fost creată pentru a scăpa de "umbra plină de ură a turnului de tablă boltită plin de ură". Presupun că epoca nu era pregătită încă; nu era "la modă" pe atunci. E deosebit de ironic să ne gândim la faptul că turnul trebuia să fie dat jos după 20 de ani, dar utilitatea sa de comunicare a biruit distrugerea destul de mult timp ca să se potrivească gusturilor viitoare. Einstein ne-a spus că timpul e relativ, dar acest fapt trece relativ neobservat de aceeia dintre noi ai căror frați gemeni nu călătoresc cu viteza luminii, sau nu fac plimbări târzii pe lângă găuri negre. Trecerea socială a timpului, pe de altă parte, se schimbă: "timpul" trece din ce în ce mai repede. Tim Urban, autorul blogului meu preferat (waitbutwhy.com), exemplifică conceptul - dacă ai transporta pe cineva din 1750 în ziua de azi, acea persoană ar muri probabil de dezorientare. Dar dacă această personaă călătorește în 1500 și aduce pe cineva de atunci în timpul său, persoana din secolul 16 sigur ar avea ce să învețe din secolul 18, dar nu ar rămâne la fel de șocată. Astfel, odată cu evoluția societății și a tehnologiei, noțiunea de timp trecător crește. Acest "declanșator al timpului" a început odată cu mașinăriile. Cariera lui Paul Gavarni a început și ea odată cu acestea căci, precum mulți alții de la acea vreme, el lucra într-o fabrică. Dedicându-și timpul liber lecțiilor de desen, el va ajunge eventual să lucreze pentru Departamentul de Armament al Guvernului, realizând topografii și cartografieri. Abia mai târziu Gavarni va ajunge să-și dedice tehnica artei, în principal prin intermediul ilustrațiilor. Era nașterea realismului, căci literatura țintea să surpindă o imagine cât mai clară a societății, astfel că multe dintre ilustrațiile sale reflectă cotidianul secolului XIX. În ziua de azi, astfel de ilustrații sunt considerate exerciții de curiozitate: totul, de la îmbrăcăminte și până la postură, sunt atât de distante față de standardele de azi încât un nor de ridicol se conturează deasupra ce era odată standardul. Reamintindu-ne faptul că frumusețea are două straturi, la bază o eternă floare pentru armonie, și o materializare circumstanțială, evoluând continuu. În curând, tunsoarea ta la modă va fi la fel de cool precum chica anilor 80. 

Artut Deus Dionisio