Galeria Luvrului by Samuel F. B. Morse - 1831-1833 - 187.3 x 274.3 cm Galeria Luvrului by Samuel F. B. Morse - 1831-1833 - 187.3 x 274.3 cm

Galeria Luvrului

ulei pe pânză • 187.3 x 274.3 cm
  • Samuel F. B. Morse - April 27, 1791 - April 2, 1872 Samuel F. B. Morse 1831-1833

Samuel F. B. Morse a fost un pictor american și inventator care a absolvit la Universitatea Yale și a continuat la Academia Regală din Anglia, unde a studiat pictura. A fost interesat în mod special de arta lui Michelangelo și cea a lui Rafael, studiind atent operele lor. 

Între anii 1830-1832, Morse a călătorit în Europa pentru a-și îmbunătăți și mai mult abilitatea de a picta, oprindu-se la Paris, unde a pictat "Galeria Luvrului"; acest tablou mare de dimensiuni 6' x 9' includea picturi în miniatură ale celor 38 cele mai faimoase tablouri din Luvru, incluzând lucrări realizate de Veronese, Tintoretto, Caravaggio, Titian, Jouvenet, Murillo, Poussin, Vernet și Reni. Morse a inclus mai multe personaje interesante în pictură, inclusiv pe el însuși în mijloc, privind peste umărul fiicei sale Susan în timp ce ea pictează. Mai vedem și o femeie ce pictează singură la șevalet, probabil răposata sa soție Lucretia Pickering, iar scriitorul James Fennimore Cooper stă în colț, gesticulând către fiica sa, studentă la arte, în timp ce soția lui privește (Morse spera ca includerea familiei lui Cooper să-l încurajeze să cumpere tabloul, dar trucul său nu a mers). Richard Habersham, un portretist și fost coleg de cameră de-al lui Morse, pictează sârguincios un peisaj marin în prim-plan, iar apărând din holul lung este Horatio Greenough, un sculptor pe care Morse l-a cunoscut la Paris și care a creat un monument colosal din marmură pentru George Washington. Putem observa și o femeie cu un copil, aflați cu spatele la noi, care par a fi din Bretania, o regiune rurală din afara Parisului; acest aspect are rolul de a ne reaminti faptul că Luvrul era deschis oamenilor din toate categoriile sociale. Morse a terminat tabloul la întoarcerea sa în America cu intenția de a cere 25 de cenți per vizionare. La acea vreme, nu existau muzee în America în care să se poată expune opere de artă renascentiste italiene sau franceze, astfel că el dorea să educe publicul american.

The New York Mirror, în anul 1883, a scris în urma vizionării tabloului: "Aici strălucesc într-o singură constelație măreață efuziunile sclipitoare ale acestor mari nume, destinate să trăiască atâta timp cât arta picturii există". Cu toate acestea, publicul privitor nu a fost la fel de entuziasmat despre pictură, respingând-o. Pictura a fost eventual vândută la jumătate din prețul pe care pictorul îl cerea. Dezamăgit de succesul de care a avut parte ca pictor, Morse a început alt proiect care s-a dovedit a fi moștenirea sa veșnică, telegraful. Morse a inventat telegraful și codul Morse, acestea permițând instalarea cablului transatlantic în 1858 și influențând enorm rezultatul războiului dintre mexicani și americani, dar și cel al războiului civil.

-Heidi