Trei bărci de pescuit

În diferite momente din viața sa, Monet a petrecut mult timp pe coasta Normandiei, care era unul dintre subiectele sale favorite. Un asemea loc des vizitat a fost Étreat, un mic sat de pescari și stațiune de weekend aproape de Le Havre. El picta în mod regulat pe țărm, și cu o sete de aventură a pornit să descopere o porțiune de coastă aproape imposibil de accesat înspre vest. Chiar și în cele mai aprige condiții el era afară, capturând peisajul, mișcarea ambarcațiunilor, sau poate bărcile de pescuit hering ce fuseseră trase pe plaja cu pietriș. Le vedem pe acestea din urmă dintr-un unghi ceva mai ridicat, iar această perspectivă îndrăzneață îngustează spațiul, făcând compoziția mai tensionată. Pentru Monet, problema-cheie era să sugereze valurile înspumate ale mării și curenții de aer, pentru care s-a folosit de tușe largi de pensulă.

Picturile costale ale lui Monet ilustrează, de cele mai multe ori, locuri pustii, lipsite de oameni, astfel că nu vedem nimic care să demonstreze faptul că, la acea vreme, Étretat era o stațiune populară. El nu era interesat de episoade anecdotice, ci de efectele formelor și culorilor. Scriitorul Guy de Maupassant, care la acel timp stătea și el in Étretat și se întâlnea des cu Monet, a descris metoda de lucru a prietenului său, care lua cu el 5 sau 6 pânze, pe care le schimba între ele în funcție de cum se schimba lumina. Când Monet s-a întors acasă la Giverny în decembrie, acesta a luat cu el mai bine de 50 de lucrări pe jumătate terminate, pe care le-a finalizat mai târziu în studioul său.