Vincent van Gogh
La 8 mai 1889, Van Gogh se prezintă pentru tratament la azilul Saint-Paul-de-Mausole din Saint-Rémy, în apropiere de Arles. În prima lună nu are voie să părăsească incinta, însă în interiorul acesteia se afla o grădină acoperită de pini, care se dovedește a fi o minunată sursă de inspirație pentru noi studii și motive.
Pentru Grădina azilului de la Saint-Rémy, Van Gogh alege o perspectivă neobișnuită, lângă zidul spitalului. Datorită potecii diagonale cu banca din piatră, tabloul capătă un efect spațial aparte. Tufișurile și copacii bogat înfloriți sunt redați printr-un amestec de tușe groase de pensulă. În ciuda varietății uriașe de forme și culori, compoziția acestui tablou are atât profunzime, cât și structură.
În luna septembrie a anului precedent, Van Gogh îi scria din Arles surorii sale Wil despre ce înseamnă pentru el culorile: „Avem nevoie de voie bună și veselie, speranță și iubire. Cu cât devin mai urât, bătrân, rău, bolnav și sărac, cu atât mai mult îmi doresc să îmi iau revanșa prin culori splendide, strălucitoare și bine aranjate.”