Acest urcior de faianță al unei bresle provine de la Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Național Slovac. Urcioarele și farfuriile au urmat tradiția introdusă de huteriți (habani); aceștia erau anabaptiști care se stabiliseră în multe sate din vestul Slovaciei în secolul al XVI-lea. Ceramica habană este albă, lipsită de transparență, smălțuită cu plumb-staniu, are decor floral pentru care se utilizau culorile albastru, verde, galben și violet. Roșul nu era folosit de huteriți din motive religioase. Până în secolul al XVIII-lea, majolica habană a crescut în popularitate și s-a răspândit și în alte părți ale Slovaciei de astăzi. Decorarea ustensilelor breslei se baza, în general, pe simbolismul comun înrădăcinat în blazoanele și în sigiliile breslei. Simbolul cizmarilor este, în general, o cizmă, la care se adaugă un trepied și instrumentele cizmarilor.
Noii Baptiști, numiți și huteriți sau habani, erau membri ai anabaptismului, o mișcare protestantă radicală fondată la Zürich, Elveția, în 1525. O manifestare tipică a credinței Noilor Baptiști era refuzul credincioșilor de a boteza bebelușii și copii, deoarece erau considerați prea tineri pentru a-și mărturisi religia. Prin urmare, botezul era primit doar de adulți în calitate de credincioși capabili să creadă în Dumnezeu și să își practice credința. Noii Baptiști au adoptat o abordare radicală a interpretării Scripturilor, nerespectând sfinții și imitând modul de viață al primelor comunități creștine. Locuiau în comunități închise (în germană: haushaben, de unde și numele Haban), trăind sub un singur acoperiș, în locuințe formând curți mari huterite, în unele locuri.
Îți prezentăm acest urcior datorită Muzeului de Istorie din cadrul Muzeului Național Slovac.
P.S. Vase frumoase au fost produse în multe culturi diferite. Aici poți vedea aceste artefacte rafinate din sidef, făcute în India!