Portretul Elisabeth Lederer

Deși lungă, această poveste este atât de interesantă, încât trebuie să scriem despre ea. Portretul Elisabeth Lederer făcut de Gustav Klimt este o lucrare impunătoare și uluitoare, care reflectă puterea, eleganța și încrederea înaltei societăți din Viena de la începutul secolului al XX-lea. Aceste calități sunt dezvăluite în mod deschis și subtil, cum ar fi în expresia calmă, sigură de sine și în simbolurile semi-ascunse care o înconjoară. Nu este la fel de cunoscut ca alte portrete de femei, realizate  de Klimt (cum ar fi Adele Bloch-Bauer) doar pentru că se află într-o colecție privată. 

Portretul nu numai că celebrează elita culturală și comercială a Vienei, dar servește și ca epitaf neintenționat al unei lumi care va dispărea în curând. Portretul subliniază, de asemenea, puterea imensă a familiei Lederer. Această familie a fost a doua cea mai bogată din Viena după Rothschild. Dacă te uiți cu atenție la halatul modelului, vei observa doi dragoni albaștri deschis ieșind din valurile cu creastă. Aceste simboluri indică faptul că Elisabeta poartă o mantie de împărat. În timp ce Klimt a folosit adesea motive orientale în opera sa, acesta este singurul portret cu iconografie imperială, subliniind semnificația Elisabetei și a familiei ei. 

În cazul portretului Elisabetei, contextul istoric care înconjoară lucrarea oferă o nouă perspectivă asupra lui Klimt și subiecților săi, în contrast cu tonul inițial al picturii. Este tragic de ironic faptul că o lucrare plină de viață, lumină și optimism înfățișează o tânără a cărei viață va lua o întorsătură devastatoare în 15 ani. După ce tatăl ei a murit în 1936 și după anexarea Austriei de către naziști în 1938, viața odată fermecată a Elisabetei a coborât în tragedie. În 1939, naziștii au jefuit colecția de artă Lederer, lăsând în urmă doar portretele de familie, care erau considerate „prea evreiești” pentru a fi furate. Elisabeth, care se convertise la protestantism după ce s-a căsătorit cu Wolfgang von Bachofen-Echt în 1921, a redevenit evreică după divorțul lor în 1934. Elisabeth a rămas singură la Viena: soțul ei divorțase, singurul ei copil murise, iar mama ei a fugit la Budapesta. 

În fața unei posibile persecuții, Elisabeth a vehiculat povestea că pictorul Klimt, un artist neevreu care murise în 1918, era tatăl ei biologic. Deși această afirmație este în general respinsă astăzi, unele aspecte - reputația lui Klimt ca un filandru, dedicarea lui obsesivă pentru a o picta Elisabeta și statutul de sculptor a lui Elisabeth - au dat credibilitate poveștii. Mama ei, Szerena, a semnat chiar și o declarație pe proprie răspundere care confirmă paternitatea lui Klimt pentru a-și salva fiica. Strategia a funcționat: Elisabeth a primit un document de la regimul nazist prin care o recunoaște ca descendentă a lui Klimt și, cu ajutorul unui fost cumnat care era oficial nazist de rang înalt, a reușit să trăiască nevătămată la Viena până la moartea sa în 1944.

P.S. Crăciunul este chiar după colț, ești gata cu cadourile de Crăciun? Dacă nu, vă invităm să vezi frumoasele noastre produse artistice în magazinul DailyArt.  Vei găsi acolo ceva special pentru fanii lui Klimt.  :)

P.P.S. Gustav Klimt a pictat multe portrete iconice de-a lungul carierei sale. Cunoscut pentru stilul său caracteristic, la începutul carierei sale a realizat și lucrări foarte tradiționale. Descoperă portretele necunoscute ale lui Klimt despre care nu ai ghici niciodată că ar fi ale lui!